confuzie
in jurul meu sunt numai oameni tristi si abatuti. pierduti in problemele aprinse ale vietii. oameni ce nu mai stiu sa rada si sa se bucure decat partial sau artificial.
de dimineata in timp ce o duceam pe pitica la cresa priveam prin geamul ratb-ului masinile ce treceau pe langa noi; ma uitam la oamenii aia; cupluri, cupluri; tacuti, nervosi, obositi si abatuti. ma uit deseori la oamenii ce ies si intra din blocul meu toti sunt pierduti in ceva. toti....
sunt totusi curioasa care este istoria lui; un acel lui ce-mi trece prin fata geamului in fiecare noapte la ora 12 cu un pad in mana si citeste... ce? cine e? incotro se indreapta in fiecare noapte?
imi lipsesti......
te caut printre asternuturile noastre, iti deslusesc conturul buzelor’ si trag adanc in piept aerul ce inca-ti pastreaza parfumul. te descopar in poze din nou si din nou, de fiecare data altul; si mi se pare nefiresc ca nu te recunosc. ai lasat urme fierbinti pe pielea mea rece; imi arde obrazul, gatul, umarul, pieptul si fiecare deget de la piciorul drept. imi umezesc buzele ca sa-ti resimt sarutul dar nu reusesc decat sa iti desenez imaginea in minte; fara sa fiu in stare sa aduc cu ea si fiecare fior, ce m-a stapanit cat am fost sub atingerea ta. nu-mi mai gasesc starea in camera care ne-a fost refugiul unei nopti. ironic, chipul tau inca imi zambeste din fotografia de pe calculator. nu mai vreau sa adorm in cearceafuri roz, nu mai vreau sa stau in camera asta care iti striga numele din fiecare coltisor, nu mai pot sa vad nici un loc care-mi aminteste de tine. in schimb ador sa te caut in fiecare asfintit, in fiecare adiere de vant ce-mi tulbura perdeaua , in fiecare centimetru patrat pe care stiu ca ai pasit, vreau sa apari mai mult ca niciodata. sa-mi redai fiecare bucatica din mine. zi-mi un cuvant sa ma aline. lasa-mi totusi durerea sa stiu ca te iubesc………
dialog in oglinda....
Cine esti tu, reflexie pala,
Atat de nula, de uimita?
Ce spune-a ta privire goala?
De ce exprima-atata-intriga?
Ce ma privesti de parca-ai fi
Din alte lumi, din alte spatii?
Nu ma cunosti tu, nu ma stii?
Nu-s oare ochii nostri fratii?
- Cine esti tu, fiinta-efemera
Ca sa ma-ntrebi, ca sa socoti
Prezenta mea aievea clara
Cand nici sa ma-ntelegi nu poti?
Inchisa esti in infinit,
Intr-un abis unde lumina
E-un intuneric prea cumplit…
Vacarm e linistea deplina!…
- Trezeste-ma si ma alunga
Din mediocrul vis ce doare!
- Traieste-ti viata si ma crede
Ca dragostea in veci nu moare!
Sa fii-ndulgenta si-nteleapta,
Sa poti sa vezi cand mintea-i oarba!
Sa ai credinta si speranta!
Traieste, chip de lut! Invata!